Reconfigurare traseu! Criză sau criză…! Episodul 6!

 

Criză este un cuvânt la modă pot spune, iar dacă ne gândim că marea majoritate ne-am reconfigurat traseul sau suntem pe drum putem spune că suntem în tendințe.

De cănd a apărut criza cu acest „ Corona” și virus pe deasupra am observat că trăim mai multe crize.

Dacă nu trăim mai multe crize sigur trăim minim două.

Una din abilitățile pe care mi le-am dezvoltat de-a lungul timpului datorita activităților de coaching, training și facilitare este observarea.

De multe ori sa te poziționezi în postura de observator te ajută să identifici solutți la care nu te-ai fi gândit ulterior.

Photo by Ante Hamersmit on Unsplash

Dar să revenim la crize.

Sunt câteva crize pe care cred ca le-am identificat. Este doar părerea mea și dacă ai o altă părere e foarte bine, pentru că suntem diferiți și e normal să avem mai multe păreri.

O să încep să le enumer:

  1. Criza sistemului medical.

Nu e nimic nou. Știi deja, știi ce se întâmplă că sistemul medical nu face față la o afluență de bolnavi, că nu sunt cadre medicale bine pregătite sufieciente, că nu există suficientă dotare cu aparate, e.t.c Personal împreună cu Asociația Femeilor Întreprinzătoare din Romănia- Galați organizăm o strângere de fonduri pentru achizitia unui aparat de respirat, la care apropo poți contribui și tu dacă vrei. Îți las link-ul aici pentru donație.

  1. Criza economică.

Asta o să fie dură. Va fi o criză care va afecta toate sectoarele economice și nu știm cine vă ieși cu bine din ea. Găsisem acum câteva luni un articol publicat de Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale în care era făcută o analiză a crizei din 1930.

Am făcut o schemă despre această criză, cel putin cum am înțeles-o eu,care arată cam așa:

criza prețurilor ( nu se mai făcea export)→ criza veniturilor (nu am salariu)→criza de consum ( pierderi, venituri mici)→criza producției ( vănzări mici, stocuri mari)→criza locurilor de muncă (șomaj mare)→criza finanțelor statului( salarii mici la cei angajați la stat)→criza de încredere ( credem orice)→criza morală ( perdanții câștigători)→criza bancară → final.

Pentru ca suntem într-o eră tehnologică cred că aceste crize sunt acum întrepătrunse, dar nu știm încă ce o să vină.

  1. Criza relațională

Cred că este una dintre cele mai grele. Știm cu toții că dacă vreau cu adevărat succes, dacă vreau o viața fericită, dacă vreau o viață prosperă am nevoie de oameni. Și nu oricum, ci de oameni care să mă susțină, de oameni cu care îmi place să îmi petrec timpul. Pentru cei care nu au avut relații bune cu familia, nu au avut prieteni, amici, nu au făcut parte din diverse comunități, acum le este foarte greu. De ce? Pentru că ori sunt singuri, ori nu se înțeleg cu cei cu care stau sub același acoperiș, ori nu îi sună nimeni, ori nu sunt sunați de nimeni. Dimpotrivă cei care și-au întreținut relațiile sunt acum foarte ocupați cu conversațiile telefonice sau pe orice alt canal de comunicare.

  1. Criza spațiului

Este o criză la care cei care doar dormeau acasă, iar casa era ca un hotel, nu au avut-o în vedere. Mulți au descoperit cred acum, că era bine poate dacă aveau mai multe camere, dacă aveau o bucătarie mai mare și mai bine utilată unde sa stea la povești, dacă aveau acasă organizat un spațiu al lor, dacă era altfel organizat spațiul, e.t.c

Cei care au apreciat întotdeauna casa ca fiind căminul unde se relaxează probabil că sunt destul de mulțumiți cu ceea ce au acum și apreciază momentele în care au luat decizii bune.

  1. Criza financiară

Cred că am întâlnit de multe ori în viața mea acest gen de criză. Dacă ne bazăm pe un singur venit atunci este posibil să avem o problemă acum. Dar dacă ai urmărit sfatul specialiștilor, al lui Robert Kiyosaki, cel mai cunoscut autor de educație mondială sau al prietenului meu Burcash, probail știi că este nevoie să ai mai multe surse de venit. De ce? Cel puțin din experiența mea, când nu funcționează una funcționează cealaltă.

  1. Criza vocației sau criza existențială

În condițiile în care au dispărut sau dispar joburi, când ai un business și nu știi ce mai merge în acest moment, îți pui cu siguranță întrebarea: Eu încotro? Eu ce voi face? Eu cu ce mă voi ocupa?

Cred că este cea mai grea criză dintre toate presupunând că ești sănatos.

Este posibil să nu fii de acord cu asta, dar personal am trecut prin asta în 2010 și stiu că până când nu am identificat de ce fac ceea ce fac și ce vreau să fac nu am putut să merg mai departe.

Lipsa răspunsului la întrebarea: Eu cu ce mă ocup?, care are în spate alte întrebări: Eu cu ce pot contribuii pe acest Pământ? Eu ce vreau să devin? mi-a blocat rezolvarea la toate poblemle mele: relaționale, financiare, profesionale, de dezvoltare, de construirea de business, e.t.c.

Când am răspuns la aceste întrebări cu ajutorul unor oameni, coachi, traineri atunci au început să mi se rezolve și restul de probleme din toate domeniile.

Cred că sunt doar o parte din crizele pe care le trăim. Sunt crize ale societății și sunt crize personale. Cănd sunt suprapuse, atunci este mai greu de administrat. Dar cu siguranță criza personală ține de noi, este în responsbilitatea noastră să ne ocupăm de ea, pe când cele ale societătii nu țin de noi. Este alegerea fiecăruia dintre noi dacă vrem să ne ocupăm de crizele personale sau poate vrem să ne ocupăm de cele ale societății pe care oricum nu le vom putea rezolva.

Dacă mă întrebi cum ieși din criza personală am un singur răspuns: te antrenezi zilnic până găsești răspunsul. Apropo: nu există scurtături.

Ce ai de făcut: reconfigurare traseu.

Adică: stabilești care este criza personală pe care vrei să o rezolvi și începi să studiezi, să înveți, să întrebi oamenii cu experiență în domeniu și dacă vrei să fie mai rapidă rezolvarea îți iei un antrenor, un coach.

Eu am folosit toate instrumentele enumerate și încă mă antrenez. Înca ceva: nu se termină niciodată acest proces, dar poți ieși din crizele personale și înveți cum să le rezolvi de câte ori apar.

În perioadele de criză supraviețuiesc cei care s-au antrenat în perioadele de liniște.

Închei cu un citat al profesorului Costin Murgescu: „A căuta răspunsuri nu înseamnă întotdeauna să le şi găseşti”, dar, continua domnia sa, „strădania de a discuta şi analiza problemele poate stimula găsirea unor soluţii”.

Spor și încredere îți doresc,

Gabriela

Leave a Comment: