Citesc azi capitolul” Strategia Pânzei” din cartea lui Tim Ferriss, Instrumentele Titanilor, pe care te invit sa o citesti, si am o constientizare  pe care vreau sa o impartasesc cu tine si care sper sa te ajute. Cititul zilnic este un alt obicei instalat datorita scolii de leadership N21!

“ Daca vrei mentori mari, sa devii un discipol mare. Daca vrei sa conduci, trebuie mai intai sa urmezi.”

Tim Ferriss explica cum Bill Belichick, antrenorul sef al echipei New England Patriots, S.U.A a castigat patru editii ale Super Bowl-ului. Acesta a lucrat voluntar la inceput in fotbalul american profesionst si analiza filmarile. A invatat tot si a facut activitati care altora nu le placeau. Oferea si furniza informatii care erau atribuite antrenorilor mai importanti. S-a luptat sa devina cel mai bun intr-o activitate despre care ceilalti spuneau ca este sub demnitatea lor. Era ca un burete. La scurt timp acesta a inceput sa fie platit.

“ A invatat sa devina o stea in ascensiune, fara sa ameninte sau sa-si instraineze pe cineva. Cu alte cuvinte, a ajuns sa stapaneasca strategia panzei.”

Cand am citit despre “ Strategia panzei” scrisa de Tim Ferriss am avut o reactie de genul “s-a facut lumina in cap”.

Poate ca tu o stii sau o practici, dar pentru mine explicata asa cum a facut-o autorul a facut mult sens.

Tot ce a scris autorul Tim Ferriss in acest capitol mi-a explicat multe din actiunile nepotrivite sau bune pe care le-am avut de-a lungul timpului.

Si o sa incep cu una mai putin potrivita. Cand eram mai tanara, le spuneam celor din jur ideile mele, acestia le luau si le prezentau ca fiind ale lor, le puneau in practica si normal ca primeau apreciere de la cei din jur. Cred ca realizezi ca cest lucru ma scoatea din sarite. Aveam impresia ca se folosesc de mine si ca nu apreciaza ceea ce fac.

De-a lungul timpului am inceput sa schimb acest mod de lucru. Exemplul si care mi-a ramas in minte are legatura cu o propunere de modificare legislativa.

Ma aflam la o intalnire cu reprezentanti ale firmelor de constructii ( am activat cca 20 de ani in domeniu). La acea intalnire se discuta modificarea unei legi si cum sa fie formulata acea modificare.

Dupa cum iti imaginezi erau discutii contradictorii si nu se mai ajungea la nici o concluzie.

Mie imi vine o idee o spun cu glas tare, dar nimeni nu ma aude. Nu ti-am spus: eram cea mai mica de varsta dintre cei prezenti la intalnire.

Am sesizat ca nimeni nu ma aude, ca incepeam sa pierdem timp. Eu devenisem nerabdatoare si imi vine o idee.

Alaturi de mine statea o doamna respectata si apreciata datorita profesionalismului ei. Ma aplec catre ea, ii spun ideea, iar ea o spune cu glas tare. Se lasa un moment de liniste, dupa care toti ceilalti spun ca este foarte buna si trebuie aplicata.

Dar aceasta doamna mai spune ceva: a fost ideea lui  Gabi. Am apreciat foarte mult faptul ca a spus a cui a fost ideea.

Reactia salii: -De ce nu ai spus de mai devreme?

Eu: – Am spus, dar nu m-a auzit nimeni. ( Nu ma ajuta nici “fata” dupa cum se spune. Eram prea tanara)

Sala: Data viitoare vorbeste mai tare.

Intamplarea a fost una din lectiile vietii mele: daca vrei sa te faci auzit foloseste o portavoce.

Acum dupa ce am citit si “ Strategia panzei” imi este foarte clar ca este mult mai bine sa faci un pas in spate, sa dai idei si sa te bucuri daca ele sunt aplicate. Pe termen scurt s-ar putea sa fii frustrat. Pe termen lung te ajuta la dezvoltarea ta si cresterea in cariera.

Este un exercitiu de leadership sa faci un pas in spate si sa ajuti pe altcineva sa se dezvolte. Este antrenament zilnic!

Tu ce poveste ai desenat pe  “ Strategia Panzei”?

Spor si incredere,

Gabriela